Economia albastră – o șansă pentru viitorul României

Economic

Paradigma rezumată în sintagma „Economie albastrăˮ presupune, în esență, REGENERARE.  Reprezintă un model economic bazat pe utilizarea resurselor într-un sistem „cascadă”, ceea ce înseamnă că deșeul rezultat în urma realizării/consumării unui produs poate deveni materie primă pentru obținerea unui nou produs, procesul repetându-se natural până la epuizare. Economia albastră presupune menținerea ecosistemelor într-o evoluție firească, astfel încât oamenii să beneficieze sustenabil de abundența naturii. Mai mult, presupune o structură socială și economică nouă, bazată preponderent pe inovație și pe valorificarea spiritului antreprenorial, combinând orientarea spre piață cu produse și servicii sustenabile în raport cu limitarea resurselor disponibile și protecția mediului.

Spre deosebire de „Economia verdeˮ, care s-a  dovedit costisitoare și care presupune, corelativ, taxe și subvenții ce echilibrează externalitățile negative/pozitive – cu efecte directe în profiturile investitorilor și costurile consumatorilor –, noul tip de economie propune analize amănunțite ce eficientizează ex ante procesele de producție, simultan cu identificarea întregului lanț de utilizare integrală a materiei prime și asigurarea unei calități sporite.

Un exemplu relevant, uzitat pentru exemplificarea unui proces specific Economiei albastre, este acela al utilizării în cascadă a produsului „cafeaˮ, având în vedere că ceea ce rezultă din prăjirea, măcinarea și fierberea boabelor de cafea reprezintă una dintre cele mai consumate băuturi la nivel mondial. Astfel, plecăm de la constatarea conform căreia din biomasa din care este produsă cafeaua, doar 0,2% este consumată, restul de 99,8% fiind, de obicei, deșeu menajer. Fiind bogat în fibre și cofeină, zațul de cafea este utilizat ca substrat pentru cultivarea ciupercilor de lemn tare (cunoscute sub denumirea de ghebe tomnatice, ciuperca ulmului, enoki, enokitake, ciuperca de aur, ciuperca de catifea, ciuperca brodată cu aur etc.). Datorită calităților nutritive deosebite ale acestui tip de substrat, se reduce perioada de creștere de la 9 luni (creștere normală) la 3 luni. Substratul ciupercilor, rămas după recoltare, este bogat în proteine și poate servi ca îngrășământ superior sau adaos în hrana animalelor. Acest mod de tratare a deșeurilor de cafea este prezent pe scară mică în Columbia, Olanda și Germania, iar rezultatele sunt foarte bune. Ministerul Mediului din Germania a ales să folosească în acest mod zațul de cafea, iar producția de ciuperci se realizează în subsolul clădirii și este vândută în magazinele locale.

Economia albastră este diferită pentru că se bazează pe construirea unor sisteme care funcționează armonios, transformând materia primă în produse utile, fără deșeuri sau pierdere de energie, permițând progresul către un viitor dezirabil. Desigur, nivelul de educație general, obiceiurile de consum și modelul social actual necesită augmentări calitative, proiectul de asimilare a principiilor economiei albastre constituindu-se într-un potențial generos cadou intergenerațional.

Dacă economia s-ar dezvolta urmând natura, am putea utiliza energia și resursele în mod eficient și, cu o generare redusă de deșeuri, am putea, astfel, crea noi locuri de muncă în care valoarea adăugată să fie mare. Nevoia de „știință aplicată curatˮ impune cunoștințe avansate și inovație permanentă, ceea ce presupune un sistem de învățământ performant și competențe practice bine însușite. Un scop secundar al asimilării rapide a principiilor economiei albastre l-ar putea reprezenta atingerea unui nivel care să permită exportul de know-how și de soluții „la cheieˮ.

În condițiile deficitelor bugetare cu care se confruntă România, „țară membră a Uniunii Europene care a înregistrat în anul 2017 un deficit bugetar de 2,9% din PIB, fiind a treia țară din comunitate cu deficit mare, poziționată după Portugalia (3% deficit) și Spania (3,1%)”, subvenționarea este un  aspect de luat în calcul în încercarea de dezvoltare a economiei. Pe lângă acesta, resursele limitate ar putea reprezenta un factor stimulator în inovarea unor tehnologii noi, care să consume mai puțină energie sau să producă energie regenerabilă prin mijloace cu totul noi.

 Cum suprafața agricolă a României este printre cele mai mari din Uniunea Europenă și poate obține materie primă proaspătă, valorificarea unui produs simplu poate duce la rezolvarea mai multor probleme cu care se confruntă în prezent. Prin apel la resursele abundente de care dispune România, coroborat cu inventivitate și o nouă abordare a educației poate deveni competitivă.

Un exemplu teoretic simplu aplicat specificului autohton, care să explice acest fenomen, ar putea fi cel al “valorificării morcovilor proaspeți”. Pentru început, ar fi nevoie de o rețea care să centralizeze producția de legume și fructe în funcție de sezon, în care poate fi depozitată întreaga recoltă. Acesta poate fi amplasat în zonele în care suprafețele agricole sunt foarte mari. Odată adunată producția, morcovii mari pot fi transformați în suc de morcovi, care poate fi vândut pe o nișă de piață foarte profitabilă, aceștia producând cel mai mult suc – mai mult de 40% din volum. Pulpa obținută în urma presării morcovilor este un furaj foarte bun pentru fermele de porci, deși în prezent, pulpa devine de cele mai multe ori un deșeu. De asemenea, o parte a recoltei poate fi folosită pentru producția de dulciuri, morcovul având multe proprietăți, fiind bogat în vitamine, antioxidanți și fibre alimentare. Utilizând acest model de afacere s-ar crea în primul rând locuri de muncă, surplusul de legume nu ar mai ajunge deșeuri, iar munca directă a producătorilor ar fi răsplătită.    

Utilizarea modelelor în cascadă, reprezintă un răspuns simplu la necesitățile fundamentale cu ce este disponibil într-un anumit loc la un moment dat. Astfel, cele două exemple dezvoltate pe segmente de piață diferite nu fac decât să ofere o imagine generală a utilizării integrale a materiei prime într-un proces bazat pe un sistem integrat și eficient. Economia albastră ghidează dezvoltarea unor modele bazate pe lipsa de abundență – de energie regenerabilă, de hrană, de locuri de muncă pentru toate categoriile sociale, și implicit de venituri. În prezent, România nu vizează asimilarea unui astfel de model, însă într-un viitor apropiat trebuie să analizăm și să gândim șansele de dezvoltare prin raportare la tehnologiile nou apărute, care eficientizează consumul de materii prime. În România, economia albastră poate fi privită ca o șansă pentru viitor, însă va fi necesară schimbarea paradigmei sociale prin creșterea responsabilității față de generațiile viitoare, dezvoltarea și încurajarea afacerilor sustenabile din perspectiva mediului înconjurător și grefarea masivă a eficienței pe modelul economic românesc energofag.

Publicat în revista Economistul nr. 7-8 – 2018.