Meniu preferat: Avocado Toast sau, altfel spus, Milenialii

Social

Milenialii sau Millennials (eng), sunt continuatorii Generației X. Milenialii, denumiți și membrii Generației Y, sunt persoane născute cel mai devreme în anul 1976 și cel mai târziu în anul 2004, însă diverse opinii lărgesc sau restrâng acest interval.
O perspectivă comparativă cu generația precedentă, relevă o anumită accelerare a interacțiunii online – statistica realizată de Pew Research, în S.U.A. Astfel:
• au un număr de prieteni activi (cu care comunică) semnificativ mai mare (peste 500) față de al celor din Generația X (200);
• 55% dintre cei intervievați au postat un selfie sau mai multe pe site-urile de socializare, față de un procent de 20% în rândul celor din din Generația X;
• trimit, în medie, circa 50 de mesaje text pe zi;
• nu interacționeză cu site-uri ce au continut politic sau ideologic.
Pentru paternitatea acestui termen, “millennials”, sunt creditați autorii Neil Howe și William Strauss, care au folosit acest termen în cartea lor Generații: Istoria viitorului Americii, 1584-2069, în 1991. Similar fiecărei generații precedente, milenialii sunt caracterizați de un set de atribute specifice, atribute generate de contextul cultural și eduațional în care s-au format. Iată cum se autocaracterizează milenialii cu privire la cîteva aspecte sociale.

♦ Milenialii și familia
Stilul de viață tumultos a pierdut interesul milenialilor. De foarte multe ori suntem dispuși să dăm la schimb un salariu mărit pentru câteva ore libere, pe un program flexibil și o balanță echilibrată între serviciu și familie. Generațiile anterioare pot vedea acest lucru ca o lipsă de disciplină și angajament. Această generație este generația crescută de bonă, bunică sau bunic. Părinții s-au zbătut să nu le lipsească nimic, din punct de vedere material. Acest lucru le-a fost menționat sau resimțit în mod direct de mileniali, care acum simt o nevoie de afirmare acută în fața părinților. De aceea, acum, ei prioritizează familia în fața muncii și chiar cei care nu sunt căsătoriți, sau cei care nu au copii, vor să facă parte dintr-o familie și să își petreacă timpul cu frați, veri, nepoți, etc. La fel de bine, putem numi familie, un cuplu care trăiește împreună, cu scopuri comune și se ajută reciproc în atingerea acestora. Familia este privită ca o necesitate pentru progres.

♦ Diferențele dintre mileniali și părinții lor
Acest subiect este plin de antiteze și contraste. Unii ne numesc aroganți, alții superficiali și unii chiar narcisiști. În general, suntem priviți ca generația care face lucrurile „după capul ei”. Din fericire, ultimele cercetări, relevă faptul că suntem foarte pragmatici și mult mai motivați de a lupta pentru o cauză. Poate suntem mai puțini răbdători sau poate părem așa, căci timpul alocat de părinți pentru pregătirea profesională era îndelugat și demersul foarte anevoios, iar acum accesul la informație este foarte facil din toate punctele de vedere. Probabil, tot noi suntem aceia care am ajutat la dezvoltarea tehnologiei din ultima decadă. Realitățile cu care se confruntă mediul înconjurător și creșterea gradului de poluare ne-au transformat în eco-militanți fervenți. Cu toate astea, suntem etichetați ca nemulțumiți, egoiști sau „prețioși” și, de aceea, admitem posibilitatea că dragii noștrii părinți ne-au răsfățat a little bit more.

♦ Milenialii și sistemul economic
Sistemul economic ideal s-ar baza pe o structură tehnico-economică super-tehnologizată, factor care ar constitui o condiție de bază a unei înalte eficiențe economice și a satisfacerii nevoilor în creștere. Piața liberă, concurența crescută pentru obținerea produselor de calitate superioară, reguli clare, fair-play-ul, ar fi unele dintre componentele unui sistem economic sănătos. Partea pozitivă a gândirii noastre este că avem o imagine mult mai amplă asupra progresului și ne dorim să îl atingem prin tehnologizare. Partea negativă este că tindem să ne mutăm dintr-o extremă în alta. Vrem ca toată lumea să trăiască la un nivel rezonabil (o formă de economie socială) dar nu prea am putea trăi fără tehnologii noi și produse inovative (smartphone-uri, laptop-uri, etc.), deci avem nevoie de corporații și capitalism. Cred că milenialii (în special cei din țările mai dezvoltate) caută un sistem economic în care nimeni să nu fie nevoit să se gândească la nevoile de bază, în timp ce toată lumea să poată avea acces la tehnologie și „chestii” inovative, fără să fie ignorată performanța și capacitățile individuale. Cel mai apropiat de sistemul economic perfect pentru mileniali ar putea fi sistemul nordic, în special cel danez, unde există forme complexe de sprijin social – taxe 0 pentru studenți, sume de bani oferite până la integrarea pe piața muncii, etc. – fără să fie suprimate mediul de afaceri și dezvoltarea tehnologiilor.

Varianata integrală în revista Economistul nr. 9.2019