Datoria publică a României: încotro?

Economic

În spațiul public se discută din ce în ce mai mult despre datoria publică a României și despre faptul că ne împrumutăm peste măsură. Mi-am propus să abordez această idee și să desprindem o serie de concluzii referitoare la datoria publică a României, la dinamica acesteia în ultimii ani și, mai ales, la poziționarea nivelului curent față de un așa-zis nivel sustenabil sau un nivel care poate fi suportat de economia unei țări.
În primul rând, pornesc de la faptul că prin Tratatul de la Maastricht s-a stabilit un prag maxim al datoriei publice de 60% din PIB, considerându-se că acesta ar fi un nivel care nu crează probleme și care poate fi susținut de economia țărilor europene. Între timp, au existat abateri semnificative de la regulă, multe dintre statele din Zona Euro au depășit acest prag, dar cu toate acestea au reușit să se finanțeze fără probleme. În acest context, apar o serie de întrebări: mai este pragul de 60% relevant? Este unul aplicabil uniform pentru toate statele? Care este un nivel optim al ponderii datoriei publice în PIB? Cum se poziționează România în noul context european privind datoria publică?

Varianta integrală în revista Economistul nr.12.2019